OUG nr. 49/2014 privind modificarile si completarile la Legea Educatiei nr. 1/2011, care vizeaza stabilitatea sistemului de învatamânt si cresterea performantei acestuia

În şedinţa de Guvern din data de 26 iunie a fost adoptată OUG nr. 49/2014 (disponibilă ataşat, în format PDF). Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 486 din data de 30 iunie.

Prin această Ordonanţă au fost corectate o serie de erori şi de prevederi insuficient de bine fundamentate din Legea Educaţiei Naţionale. Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate şi performanţă, acest act normativ este expresia unei politici publice care vizează modernizarea şi dezvoltarea graduală a sistemului de educaţie. Prevederile Ordonanţei au fost solicitate în mod repetat şi discutate cu reprezentanţii sindicatelor, ai părinţilor, ai elevilor şi studenţilor, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor şi al beneficiarilor sistemului de învăţământ.

Noile măsuri se vor aplica începând cu 1 septembrie 2014, asigurând predictibilitate sistemului.

• Posibilitatea organizării celei de-a treia sesiuni a examenului de Bacalaureat.
• Introducerea posibilităţii de a pregăti absolvenţii de clasa a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul, prin meditaţii instituţionalizate, care pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru prima dată li se acordă sprijin concret acestor elevi. Plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.
• Posibilitatea prelungirii învăţământului profesional, peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură. O asemenea situaţie va fi reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învăţământ.
• Parte a învăţământului terţiar, non-universitar, învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
• Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu, nu doar la nivel gimnazial, aşa cum în mod greşit era specificat în LEN 1/2011.
• Elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii.
• Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.
• Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.
• Titularizarea cadrelor didactice se face pe baza unui concurs organizat de inspectoratele şcolare, cu metodologie elaborată de MEN.
• Studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare. Precizam că o astfel de procedură există în toate universităţile din străinătate.
• S-a reglementat existenţa doctoratului cu frecvenţă redusă. Această forma de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulţi doctoranzi în această situaţie) şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Precizăm că forma de învăţământ doctorat cu frecvenţă redusă există şi în universităţi celebre din occident.
• Recunoaşterea masteratului didactic, în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie.
• În vederea creşterii performanţelor, instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii sau unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea Senatului universităţilor şi în condiţiile legii.
• Clarificarea modului de funcţionare a Consiliului de Administraţie la nivelul unităţilor de învăţământ, astfel, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul, iar la şedinţele acestui consiliu vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor. După caz, dacă tematica o cere, vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai elevilor.
• Deblocarea procesului decizional în Consiliul de Administraţie: deciziile pot fi luate şi în prezenţa a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie. Precizăm că această completare a legii a fost necesară ca urmare a faptului că în multe unităţi de învăţământ nu se putea constitui Consiliul de Administraţie, conform prevederilor iniţiale din LEN 1/2011.
• Reglementarea numirii directorilor. Formula prevăzută de Ordonanţă asigură un echilibru între corpul profesoral, Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, autorităţile locale, reprezentanţii părinţilor şi inspectoratul şcolar. Inspectoratul şcolar are obligaţia să coordoneze procesul de ocupare a posturilor de conducere, dar în comisie există numai un reprezentant al inspectoratului. Ceilalţi membri sunt desemnaţi de Consiliul profesoral, Consiliul de Administraţie al şcolii şi autorităţile locale. Aceasta formulă a fost discutată şi acceptată de toate părţile implicate.
• În vederea accesării fondurilor europene, acolo unde autorităţile locale solicită, cluburile şi palatele copiilor pot trece, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea acestora, ceea ce presupune ca toate cheltuielile de capital să revină autorităţilor locale.

DESCARCA DE AICI  OUG nr.49/2014 din Monitorul Oficial[1]